-7°C

Într-un comunicat difuzat în noaptea de marţi spre miercuri, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a relevat refuzul Teheranului de a acorda misiunii acestei Agenţii ONU acces la o presupusă instalaţie nucleară din Parchin, situată într-o bază militară.
În acest comunicat, Agenţia nu oferă informaţii asupra a ceea ce intenţionează să facă după acest eşec, pe care îl va dezbate în cadrul Consiliului Guvernatorilor pe 5 martie.
Aceste critici dure din partea AIEA intervin la finalul unei vizite de două zile la Teheran, pe 20 şi 21 februarie, a unei misiuni de rang înalt a Agenţiei, considerată a "ultimei şanse", care s-a desfăşurat după o primă vizită, în perioada 29-31 ianuarie. Această a doua misiune, ca şi prima, a fost condusă de adjunctul directorului Agenţiei ONU şi şeful inspectorilor, belgianul Herman Nackaerts.
În comunicat, directorul general al Agenţiei ONU, japonezul Yukiya Amano, şi-a exprimat personal dezamăgirea faţă de atitudinea iranienilor. "Este dezamăgitor că Iranul nu a acceptat cererea noastră de a vizita Parchin în prima sau cea de a doua misiune", a declarat el, citat în document. "Noi ne-am angajat cu un spirit constructiv, dar nu s-a ajuns la niciun acord", a adăugat Amano.
În pofida acestui fapt, anunţă AIEA, "au fost depuse eforturi intense într-o încercare de a se ajunge la crearea unui document care să permită clarificarea problemelor în suspans în legătură cu programul nuclear iranian, mai ales cele referitoare la posibile dimensiuni militare. Din nefericire, nu s-a putut ajunge la un acord asupra acestui document".
Declaraţiile de partea iraniană au fost diferite. Ambasadorul Teheranului la AIEA Ali Asghar Soltanieh, prezent la negocierile din capitala iraniană, a declarat marţi că "aceste negocieri vor continua în viitor". Cea de a "doua rundă a negocierilor a vizat cooperarea şi înţelegerea reciprocă dintre Iran şi AIEA", a continuat el, calificând discuţiile ca "intense", dar fără să ofere detalii despre conţinutul acestora.

"Ameninţarea la adresa securităţii este reală, ea este considerabilă", a declarat Cameron într-un interviu pentru BBC.
Premierul britanic a declarat că se teme că "tineri britanici de origine somaleză sunt intoxicaţi" de propaganda mişcării shebab, insurgenţi islamişti care poartă un război împotriva fragilului Guvern de tranziţie din Somalia.
Această ameninţare "are la bază faptul că (membrii mişcării) shebab s-au alăturat în mod public Al-Qaida şi încurajează un jihad violent nu numai în Somalia, dar şi în exteriorul" acestei ţări, a precizat Cameron.
Un oficial britanic de rang înalt a anunţat recent că "un număr substanţial" de britanici figurează printre militanţii străini antrenaţi în taberele mişcării shebab din Somalia. Institutul londonez RUSI a apreciat că este vorba despre aproximativ 50 de persoane.
"Deci există o ameninţare teroristă în prezent, iar dacă nu i se acordă atenţie, această (situaţie) s-ar putea înrăutăţi", a subliniat premierul britanic.
Cameron urmează să deschidă joi, la Londra, o Conferinţă internaţională asupra situaţiei din Somalia la care vor participa reprezentanţi ai unui număr de peste 40 de Guverne. Această ţară se confruntă de 20 de ani cu un război civil.

Cărţile "au fost retrase pentru că ne temem că deţinuţii comunică între ei" cu ajutorul acestora, a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.
Însă alţi doi oficiali apreciază că aceste cărţi şi documentele islamice ar fi trebuit să fie retrase în cu totul alt mod.
Mii de afgani, înarmaţi cu cocteiluri Molotov şi aruncând cu pietre, au manifestat violent marţi în faţa celei mai mari baze militare americane din Afganistan, la 60 de kilometri nord de Kabul, acuzând trupele străine că au ars exemplare de Coran.
Citeşte şi:
Proteste violente în Afganistan, după ce militari americani au ars exemplare ale Coranului
Secretarul american al Apărării Leon Panetta, dar şi comandantul-şef al Forţei NATO în Afganistan (ISAF), generalul John Allen, au prezentat marţi scuze poporului afgan.
Generalul Allen nu a confirmat, însă, în mod oficial că au fost arse exemplare de Coran, aşa cum dă asigurări poliţia afgană. El a ordonat efectuarea unei anchete. Un fotoreporter AFP a putut vedea mai multe exemplare de Coran arse pe margini, pe care salariaţi afgani ai bazei afirmă că le-au salvat de la distrugere.

"A fost o eroare grosolană să las să intre atât de mulţi (jurnalişti). Aş fi făcut mai bine să nu autorizez decât un singur fotograf şi un singur cameraman... Cu scopul de a evita tot acest circ", declară judecătoarea Curţii Penale din New York Melissa Jackson, în cartea "DSK, 16 mai 2011" a lui Francois Dufour, care urmează să apară în martie, în Franţa, la Editura KatouMalou.
"În calitate de judecător, a fost pentru prima dată când am permis unei echipe de televiziune să pătrundă într-o sală de şedinţe a acestui tribunal", subliniază acest magistrat, care a refuzat eliberarea sub cauţiune a fostului director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) în cursul celebrei audieri din 16 mai 2011.
Favorit în alegerile prezidenţiale la vremea respectivă, Strauss-Kahn a fost arestat cu două zile înainte, pe 14 mai, pe aeroportul JFK din New York. Era prima sa apariţie în faţa unui tribunal în acest caz.
"Eram sub presiune (...). Am lăsat, deci, să intre şapte fotografi. Nu îmi imaginam că vor face atât de multă zarvă", adaugă ea, admiţând că a dat dovadă "de lipsă de un anumit tip de experienţă".
"Vream să termin repede, pentru că aveam enorm de multe audieri prevăzute în acea zi", subliniază ea, precizând că nu ştia "nimic despre cazul DSK înaintea audierii".
"Nu am tratat-o altfel faţă de altele. Este o decizie tot atât de gravă ca privarea unei persoane de libertate! Este un şoc să fii trimis la închisoare, şi un şoc şi mai mare atunci când te afli într-o ţară străină. De asemenea, nu trebuie să luăm ca uşoare acest tip de decizii", continuă judecătoarea.
În această carte, Jackson îşi apără refuzul eliberării sub cauţiune, afirmând că soluţia brăţărilor electronice propuse nu i se părea "fiabilă".
DSK a fost eliberat sub cauţiune şi consemnat la domiciliu în cursul altei audieri la New York, pe 19 mai, înaintea abandonării acuzaţiilor penale împotriva lui, pe 23 august, din cauza unor îndoieli cu privire la credibilitatea reclamantei, o cameristă de la Sofitel. O procedură civilă se află, în continuare, în aşteptare la New York.
Marţi, Strauss-Kahn a fost arestat preventiv la Lille (în nordul Franţei), în cazul Carlton.

Potrivit USGS, cutremurul s-a produs la ora locală 3.58 (11.58, ora României), având epicentrul la 14,5 kilometri est-sud-est de Sikeston, Missouri şi la 25,7 kilometri sud-vest de Cairo, Illinois. Hipocentrul seismului a fost localizat la cinci kilometri adâncime, informează CNN.
Cutremurul a fost resimţit în 13 state, cel mai îndepărtat loc de epicentru fiind la New Bern, North Carolina, la 1.287 de kilometri distanţă, conform USGS. Pe lângă cei din Missouri, Illinois şi North Carolina, locuitorii din statele Pennsylvania, Georgia, Alabama, Tennessee, Kentucky, Indiana, Wisconsin, Kansas, Arkansas şi Oklahoma au afirmat de asemenea că au simţit seismul.
Lonnie Thurmond, un oficial local din East Prairie, Missouri, la aproximativ opt kilometri de epicentru, a declarat că a primit informaţii privind lucruri care au căzut de pe rafturi sau pereţi, dar nu s-au raportat pagube majore. El se aşteaptă însă la probleme ale liniilor de metrou şi ale conductelor de apă, aşa cum se întâmplă de obicei în regiune când au loc seisme.
Thurmond a precizat că seismul a trezit pe toată lumea din som, iar tatăl său, care locuieşte aproape de epicentru, i-a spus că s-a auzit ca şi când ar fi căzut un meteorit.