Cultura Media

The Group, aparţinând lui Zoltan Szigeti şi Mihaelei Nicola, va deveni acţionar în OMD şi PHD, informează Ziarul Financiar.

"Ne-a preocupat totdeauna să identificăm oportunităţi de a creşte şi vedem parteneriatul nostru ca pe o traducere elocventă a conceptului "expertiza internaţională împletită cu experienţa locală" a declarat Zoltan Szigeti, preşedinte The Group.

Printr-un anunţ separat, Liana Mihai a fost numită de către Omnicom Media Group în funcţia de Managing Director al agenţiei OMD.

OMD are un portofoliu ce include clienţi precum Dacia Renault, McDonald's, Nissan şi Citroen. OMD a pierdut în 2011 unul dintre cele mai importante conturi de pe piaţa locală de media, cel al operatorului de telecomunicaţii mobile Vodafone, evaluat la peste 10 milioane de euro.

The Group, care reuneşte peste 10 agenţii, cu o cifră de afaceri consolidată de circa 110 milioane de euro în 2010, are clienţi precum Romtelecom şi Cosmote.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, emisiunea "Patrimoniul nimănui", difuzată pe 5 februarie şi în care a fost abordat cazul exploatării miniere de la Roşia Montană. În urma difuzării respectivei emisiuni, Consiliul a primit 23 de reclamaţii, referitoare la "lipsa de imparţialitate" a emisiunii.

La şedinţa CNA de marţi a participat şi realizatorul şi prezentatorul emisiunii Mihai Tatulici.

Potrivit lui Mihai Tatulici, intenţia a fost aceea de a realiza o emisiune despre patrimoniu. "A fost un vârtej de întâmplări (....) S-a ajuns la un meci între cei pro şi contra proiectului", a spus Tatulici, precizând că emisiunea a fost difuzată în direct, din faţa primăriei din Roşia Montană.

"A fost o atmosferă tensionată, care m-a obligat să fac emisiunea afară. Am făcut-o în piaţa centrală", a explicat Tatulici. El a precizat că plângerile primite de CNA de la cei care se opun proiectului Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) nu sunt fondate. "Am făcut o emisiune cu Alburnus Maior (asociaţie care se opune proiectului, n.r.), acum doi ani de zile", a spus Tatulici.

În ceea ce priveşte emisiunea din 5 februarie, Tatulici a spus că s-a străduit să o realizeze astfel încât să nu fie încălcată legislaţia audiovizualului. "Eu m-am străduit, dumneavoastră judecaţi dacă am încălcat legea audiovizualului. Niciun ziarist din ţara asta nu ar îndrăzni să facă subiectul Roşia Montană, mai ales după Piaţa Universităţii. Dar eu sunt un băiat care rupe cu capul gardurile. Este pasiunea mea", le-a spus Mihai Tatulici membrilor CNA.

În cadrul discuţiilor despre acest subiect care s-au întins pe durata a circa două ore, Dan Grigore, membru al CNA, a spus că Mihai Tatulici nu a fost imparţial în emisiunea din 5 februarie.

"Eu sunt perfect de acord pe fond cu dumneavoastră. Eu sunt de acord cu proiectul Roşia Montană (...) Problema este că dumneavoastră, în virtutea lucrurilor pe care le ştiţi, luaţi nişte atitudini în emisiune, ale căror dedesubturi lumea nu le ştie. Dumneavoastră nu trebuie să vă trădaţi punctele dumneavoastră de vedere. Nu trebuie să luaţi atitudini diferenţiate faţă de puncte de vedere aflate în opoziţie, pentru că atunci sunteţi părtinitor şi eu asta vă reproşez, că nu aţi fost imparţial", i-a spus Dan Grigore lui Tatulici.

Pe de altă parte, Christian Mititelu, un alt membru al CNA, a spus că împărtăşeşte "aproape în totalitate" punctele de vedere ale celor care s-au plâns la Consiliu că emisiunea "Patrimoniul nimănui" nu a fost imparţială.

Mititelu i-a spus lui Tatulici că a făcut o emisiune "pe un subiect atât de delicat" şi foarte important pentru România, în condiţiile în care el este "arătat cu degetul" pentru o deplasare în Noua Zeelandă facilitată de RMGC. În acest context, Mititelu i-a mai spus lui Tatulici că ar fi fost "preferabil" să aleagă pentru emisiune un fundal care să nu exprime lozinci ale RMGC (sigla companiei RMGC se regăsea pe clădirea care apărea în cadru, dar şi pe căciulile purtate de persoane prezente în emisiune).

"De la chestiunea patrimoniului s-a ajuns la discutarea benficiilor proiectului, or beneficiile proiectului trebuie discutate de specialişti. Oamenii ăştia nu au apărut în emisiune, nici Alburnus Maior care se împotriveşte distrugerii patrimoniului natural nu a apărut. Spuneţi că i-aţi intervievat acum doi ani (pe cei de la Alburnus Maior, n.r.), cum menţineţi dumneavoastră echilibru?", l-a întrebat Mititelu pe Tatulici.

Acesta din urmă i-a răspuns că în emisiunea respectivă au fost prezentate punctele de vedere a patru persoane care sunt împotriva proiectului RMGC, dar şi ale reprezentanţilor autorităţilor implicate în analizarea sau avizarea acestui proiect, precum Ministerul Culturii.

La rândul său, Ioan Onisei, vicepreşedintele CNA, i-a spus lui Tatulici că nu a intervenit în momentul în care unul dintre invitaţii - care s-au pronunţat împotriva proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană - a spus că toţi cei care sunt în favoarea proiectului au fost "mituiţi".

Pe de altă parte, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a subliniat că legislaţia audiovizualului prevede că radiodifuzorii trebuie să prezinte principalele puncte de vedere aflate în opoziţie. De asemenea, Popescu a spus că, în condiţiile în care se organizează foarte puţine dezbateri în legătură cu subiectul Roşia Montană şi în schimb este difuzată foarte multă publicitate favorabilă proiectului, este "cu atât mai important ca, atunci când se face totuşi o dezbatere, ea să fie echilibrată".

"Făcând o emisiune la Roşia Montană, sigur că puteţi găsi mai mulţi de-o parte sau de alta. Vi se pare că aţi reuşit să duceţi către o egalitate care să permită publicului să-şi formeze o părere?", l-a întrebat Popescu pe Tatulici, răspunsul acestuia din urmă fiind "Bună întrebare".

"Aici ştiam din plecare că trebuie să echilibrez părţile. În ciuda presiunilor pro şi contra, am încercat să aduc adversarii proiectului (...) Ştiu foarte bine Legea audiovizualului şi ştiu că nu trebuie să ţin cu nicio parte. De bine de rău, am ajuns să cred că CNA e atât de util, încât am ajuns să cred că ne-ar trebui şi o lege a presei", a comentat Tatulici.

În urma unei întrebări adresate de Narcisa Iorga, Tatulici a subliniat că la Realitatea TV el este independent. "Nu am nicio funcţie. Am demisionat când nu mi-au convenit nişte lucruri. Îmi place să fiu de capul meu", a mai spus el.

Pe de altă parte, Narcisa Iorga le-a spus celorlalţi membri ai CNA că trebuie să analizeze acest caz cu aceeaşi măsură cu care au fost analizate şi alte cazuri de la alte televiziuni. "Mie mi se pare că libertatea de expresie este recunoscută de către CNA în toate emisiunile care nu au o miză atât de importantă ca Roşia Montană. Nu văd de ce un jurnalist cu atâta experienţă ca dumneavoastră să nu aibă libertatea de expresie", i s-a adresat Iorga lui Tatulici.

"Mie mi se pare o emisiune părtinitoare, mascată de o anumită abilitate (...) Constat că sunt şi alte păreri, regret că ne despart atât de mult opiniile în ceea ce priveşte jurnalismul. Dacă la un subiect atât de important facem comparaţii cu alte emisiuni, cu altă miză (...) Faptul că este un om cu experienţă, tocmai că îi dă lui o autoritate care poate influenţa o grămadă de telespectatori, el făcând de fapt un joc care mie mi s-a părut destul de transparent", a spus Christian Mititelu, după ieşirea din sala de şedinţe a lui Mihai Tatulici.

În acest context, Narcia Iorga i-a răspuns: "Când am spus că noi acceptăm libertatea de expresie în alte emisiuni cu miză mai mică, am spus-o bazându-mă pe lege. CNA nu sancţionează libertatea de expresie, ci face apel la libertatea de opinie, indiferent dacă este vorba de miză mare, mică, care ne convine unora sau altora. CNA trebuie să aplice aceeaşi măsură indiferent de miza emisiunii".

În cele din urmă, la propunerea lui Ioan Onisei, CNA a decis să someze public Realitatea TV. "Există unele mici dezechilibre. Încerc să ţin cont de importanţa subiectului şi de câte patimi a născut şi întreţine acest subiect. Încerc să ţin cont şi de împrejurările în care s-a desfăşurat emisiunea. Cred că foarte multe dintre aspectele care au fost reclamate sunt exagerări faţă de conţinutul emisiunii", a spus Onisei.

Propunerea lui Onisei a întrunit opt voturi "pentru" şi unul "împotrivă" (Christian Mititelu).

Sancţiunea a fost aplicată pentru încălcarea articolului 66, alineatul 1, litera a, din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, potrivit căruia "În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală, trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică".

Tabloul, datând în 1895, este deţinut de omul de afaceri norvegian Petter Olsen, al cărui tată, Thomas, a fost prietenul, vecinul şi patronul lui Munch, au anunţat, marţi, reprezentanţii casei Sotheby's.

Există patru versiuni ale celebrului tablou, care reprezintă o siluetă umană, ce pare că ţipă, ţinându-şi mâinile în dreptul feţei. Celelalte trei versiuni ale tabloului aparţin unor muzee norvegiene.

Simon Shaw, vicepreşedintele şi directorul departamentului de Artă impresionistă şi modernă al casei Sotheby's, consideră că acest tablou "este una dintre cele mai importante opere de artă aflate într-o colecţie privată". El afirmă că, potrivit experţilor, preţul acestui tablou ar putea depăşi suma de 80 de milioane de dolari.

Simon Shaw spune că "Ţipătul" lui Munch este una dintre cel mai uşor de recunoscut imagini din cultura populară, fiind întrecută pe o scală a celebrităţii poate doar de "Mona Lisa" lui Leonardo Da Vinci.

Tabloul comunică privitorului anxietatea lui Munch, surprinsă pe dealurile care înconjoară oraşul Oslo, iar mesajul pe care îl transmite întruchipează, în opinia multora, anxietatea şi frica existenţială din societatea modernă.

Omul de afaceri Petter Olsen spune că suma ce va fi încasată din vânzarea tabloului va fi utilizată pentru a construi un muzeu, un centru artistic şi un hotel, pe terenurile ce aparţin de ferma sa din Norvegia.

Anonymous a postat pe site-ul ANRE un film de un minut, în care pe fond muzical apare We Are Anonymous, Antisec, care se încheie cu mesajul "Expect us" (Aşteptaţi-ne).

Site-ul ANRE nu este complet nefuncţional, însă unele aplicaţii sunt blocate.

Gruparea Anonymous este formată din persoane care se descriu drept luptători pentru libertatea Internetului şi au atacat în trecut mai multe site-rui, printre care ale Bisericii Scientologice, Amazon, Mastercard şi alte altor companii, precum şi gurverne.

La începutul lunii februarie, grupul de hackeri Anonymous a difuzat o conversaţie telefonică între FBI şi Scotland Yard pe tema combaterii atacurilor informatice, autorităţile federale americane afirmând că este vorba de o înregistrare obţinută ilegal.

NATO consideră gruparea Anonymous o ameninţare pentru alianţa militară.